Utopie

"Iar pe la mese,
Rând pe rând,
O ceată de amanţi artişti -
Toţi ne’nţeleşi şi mari,
Toţi Crişti…
Îşi beau iubirea, fredonând
Romanţa celor ce se vând."  I. Minulescu

Romanticul se vinde-ntodeauna şi nu vorbesc aici de Minulescu, Romanticul donează energie, te face să vibrezi. Îţi cânta “Sonata chimiei” ce-o auzi doar cu inima. Romanticul trăieşte teoria lui Darwin şi sărută toate gorilele ca semn de acceptare a animalelor ce stau să urle în noi. Romanticul este un lingvist desăvârşit ce-şi redă sinceritatea-n poezie. Versurile sale sunt împerecheate: el şi ea, matematica şi ecuaţia iubitelor,  cosmologia şi luceafărul, războiul din 1940 şi farmecul; şi din când în când albe: muzica tace, şi gorilele urlă.

 

Limitare

Şi într-un centimetru-mi pot  măsura

Gradul de identitate.

Mărimea nu-i a mea.. şi nici că s-ar putea

Din nou să mă târăsc în coate.

Coatele goale m-ar aduce

În fundul minţii undeva

Şi hrana sufletului dulce

La milimetru l-ar gusta.

Cine? Gastronomul fizician

Ce-mi manacă păcatele.

Şi-ar face o salata de virtuţi

Şi o cola din mândrie

Şi-ar savura lumina mea

Sub marele Arbor.. din cutie.