Pixul, Pielea și Pistolul, Tratat de grafologie

16.04.2010, De când.. de cânt

Și știam azi că scrisul nu mai merge. Că trebuie să fie un mod care să domine din simțiri prin altceva în afară de cuvânt. Red Blooded Woman și-o bătaie de inimă nu spun destule pentru spiritul însetat de răspunsuri.

Când sufletele scriu.. cum scriu?

Și când tastează.. care-i densitatea de cuvinte? de tastări? și când e privirea la monitor? mereu?

Și când obosesc.. scriu urât? gândesc? .. sau greșesc..

Sau uită.

Eu uit, eu nu scriu, n-am caligrafie, am idei, dar nu am ceva de spus. Nu știu să scriu.

Și dacă nu știu să scriu.. scriu frumos?..

Soul selling nights

Și de adâncuri ne legăm în frumos.. când de știut.. nu știm ce rezervă

un vers, și-un acord de vioară.

N-or să moară.. din dans, dar mai știi?

când ne vom lovi de același ceas de ură și de viclenie... ce arde în noi.. mă arde și-s vie.

Poate asta-i trăirea.. când te-ntrebi și nu știi să răspunzi.. poate asta-i să fii viu.. să nu știi cum să dorești.. să nu știu ce-aș fi vrut să fiu.

Și poate că nu tu trăiești din tine, ci ceilalți, iar bunătate ast-ar fi: să-i lași..