Spre necunoaşterea altora, ţinta judecării şi a altor "păcate" stă în frăgezimea minţilor tinere. Cunoaştem şi simţim, ascultăm şi ne bucurăm.. dar când ne întrebăm?
Oare cel mai bine înainte de acceptare şi de implementare?
Cred că libertatea stă în ruperea de teamă şi în special de teama de a te îndoi de sistemele standard de gândire specifice diferitelor contexte culturale, sociale, spirituale.
Tot ce ştiu e că exist, că pot alege şi că ceilalţi au acelaşi drept.
Pentru că dincolo de toate zidurile şi închisorile noastre invizibile.. ne aflăm noi: oamenii cu emoţii.
