Te uiti la mine simplu
Imi vorbesti calm
In ochii tai timpul
Se preface-ntr-un suflet alb.
Pana si roua ochilor mei
Cade-n ploaie dimineata,
O oglinda de porumbei
Imi ineaca-n cer viata.
Hai da-mi o strofa vie
Din viata ta umila
Ca in a mintii chimie
Pe versuri, un destin s-o tina.
Nu-ti mai cauta motive
Ci curajul de a sti, de a fi
In stare sa tii la tine
Asa cum nimeni n-ar crede ca stii.
Ca ai fost in stare
Sa gasesti o fericire-ntr-un necaz
Ca intr-un final sa gasesti o mare
Inecandu-te-n extaz.
Ceea ce te doare
Simte-o ca pe-un drog
Iar in vina noastra mare
Scrie un gand pe al apelor pod:
Leagana versuri pe valuri de cerneala
Si aseaza-le apoi p-un alb
Caci acea mare a gandurilor tale
Cu furtuni uneori sau soare cald
E stiloul vietii care
Iti dicteaz-un destin inalt.
Uite-te in spate, uite-te la mine
Ca sa vezi ce-ti pleaca la o parte
Caci vesnicia din tine
M-ar ajuta sa scriu o carte.
Lasa timpul sa treaca
Ca o sa te-aduca inapoi
Din nostalgia ploii din nori
Pe-o secunda cu umerii goi.
