La verite des emotions

Nu mai am nimic..

Şi-ncep uşor a lua

Tot ce credeam că-i realitate..

(Cine suntem noi? Ploaie cu păcate.. doar că ploaia n-are nicio vină..)

Spre aneantizare.

Acum? Goală şi-necată.. poate doar aştept..

Să simt ce am simţit odată.