duminică, 22 iunie 2008

Retorica

Te uiti la mine simplu

Imi vorbesti calm

In ochii tai timpul

Se preface-ntr-un suflet alb.

Pana si roua ochilor mei

Cade-n ploaie dimineata,

O oglinda de porumbei

Imi ineaca-n cer viata.

Hai da-mi o strofa vie

Din viata ta umila

Ca in a mintii chimie

Pe versuri, un destin s-o tina.

Nu-ti mai cauta motive

Ci curajul de a sti, de a fi

In stare sa tii la tine

Asa cum nimeni n-ar crede ca stii.

Ca ai fost in stare

Sa gasesti o fericire-ntr-un necaz

Ca intr-un final sa gasesti o mare

Inecandu-te-n extaz.

Ceea ce te doare

Simte-o ca pe-un drog

Iar in vina noastra mare

Scrie un gand pe al apelor pod:

Leagana versuri pe valuri de cerneala

Si aseaza-le apoi p-un alb

Caci acea mare a gandurilor tale

Cu furtuni uneori sau soare cald

E stiloul vietii care

Iti dicteaz-un destin inalt.

Uite-te in spate, uite-te la mine

Ca sa vezi ce-ti pleaca la o parte

Caci vesnicia din tine

M-ar ajuta sa scriu o carte.

Lasa timpul sa treaca

Ca o sa te-aduca inapoi

Din nostalgia ploii din nori

Pe-o secunda cu umerii goi.

Niciun comentariu: