Pixul, Pielea si Pistolul - Despre fericire

"Câte lacrimi au curs pentru cuvântul fericire! Fără el am trăi mai liniștiți.." (Flaubert)

Stăteam pe malul râului amândoi. Inn, ca de obicei, uita de mine și începea să se gândească. I-am spus că ar trebui să simtă și el măcar odată apa curgând fără a se gândi la lipsa de originalitate a acestei fapte, despre care știa că până la urmă va fi scrisă.

În fond, de asta stă el mereu fără să scoată prea multe vorbe.. pentru că prin cuvânt nu are nimic de spus, iar tăcerea, pe lângă faptul că e un izvor de idei interesate.. e.. originală.

Eu, plictisită, am decis. Îi voi cânta în strună.

-Ce-i fericirea, Inne?

Acolo.. sub fruntea lui eram acum.. între breton și ochelari.. și mă privește. Știe la ce mă gândesc. Știe ce vreau să fac.

Și totuși n-a spus nimic..